Radonul este un gaz radioactiv care nu are miros, culoare
sau gust. Radonul este produs din descompunerea
radioactivă naturală a uraniului, care se găsește în toate
rocile și solurile. Poate fi găsit și în apă. Radonul prins în
permafrost poate fi eliberat prin dezghețarea
permafrostului indusă de schimbările climatice, iar radonul
poate fi, de asemenea, eliberat în apele subterane și în
atmosferă în urma unor evenimente seismice care au dus
la cutremure, ceea ce a condus la investigarea sa în
domeniul predicției cutremurelor. Acesta a fost descoperit
în 1899 de Ernest Rutherford și Robert B. Owens la Universitatea McGill din Montreal și a fost al cincilea element radioactiv descoperit.
Radonul scapă din sol în aer, unde se descompune și produce alte particule radioactive. Pe măsură ce respirăm, aceste particule se depun pe celulele care căptușesc căile respiratorii, unde pot deteriora ADN-ul și pot provoca cancer pulmonar.
În aer liber, radonul se diluează rapid la concentrații foarte scăzute și, în general, nu reprezintă o problemă. Nivelul mediu de radon în exterior variază de la 5 Bq/m3 până la 15 Bq/m3. Cu toate acestea, concentrațiile de radon sunt mai mari în interior și în zonele cu ventilație minimă, cele mai ridicate niveluri fiind găsite în locuri precum mine, peșteri și unități de tratare a apei. În clădiri precum case, școli, birouri, nivelurile de radon pot varia substanțial de la 10 Bq/m3 până la mai mult de 10 000 Bq/m3. Având în vedere proprietățile radonului, ocupanții unor astfel de clădiri ar putea să trăiască sau să lucreze fără să știe în niveluri foarte ridicate de radon.
În aer liber, radonul se diluează rapid la concentrații foarte scăzute și, în general, nu reprezintă o problemă. Nivelul mediu de radon în exterior variază de la 5 Bq/m3 până la 15 Bq/m3. Cu toate acestea, concentrațiile de radon sunt mai mari în interior și în zonele cu ventilație minimă, cele mai ridicate niveluri fiind găsite în locuri precum mine, peșteri și unități de tratare a apei. În clădiri precum case, școli, birouri, nivelurile de radon pot varia substanțial de la 10 Bq/m3 până la mai mult de 10 000 Bq/m3. Având în vedere proprietățile radonului, ocupanții unor astfel de clădiri ar putea să trăiască sau să lucreze fără să știe în niveluri foarte ridicate de radon.
Radonul este un contaminant care afectează calitatea aerului
interior din întreaga lume. Potrivit Agenției pentru Protecția
Mediului din Statele Unite, radonul este a doua cea mai
frecventă cauză de cancer pulmonar, după fumatul de țigară,
provocând 21.000 de decese anuale prin cancer pulmonar în
Statele Unite. Aproximativ 2.900 dintre aceste decese au loc
în rândul persoanelor care nu au fumat niciodată. Se
estimează că radonul cauzează între 3% și 14% din toate
cancerele pulmonare dintr-o țară, în funcție de nivelul mediu
național de radon și de prevalența fumatului.
Pentru majoritatea oamenilor, cea mai mare expunere la
radon are loc acasă, unde oamenii își petrec cea mai mare
parte a timpului, deși locurile de muncă din interior pot fi, de
asemenea, o sursă de expunere.
Când radonul este eliberat din sol în aerul exterior, acesta este diluat și nu este o problemă. Cu toate acestea, în spațiile închise, cum ar fi școlile sau casele, se poate acumula la niveluri ridicate și poate deveni un risc pentru sănătatea tuturor celor care petrec timp semnificativ în acea clădire. Concentrația de radon în clădiri depinde de:
– conținutul de uraniu și permeabilitatea rocilor și solurilor subiacente;
– traseele disponibile pentru trecerea radonului din sol în clădire;
– materialele de construcție și conținutul lor de radon;
– rata de schimb între aerul din interior și cel exterior, care depinde de construcția clădirii, de obiceiurile de ventilație ale ocupanților și de etanșeitatea clădirii.
Când radonul este eliberat din sol în aerul exterior, acesta este diluat și nu este o problemă. Cu toate acestea, în spațiile închise, cum ar fi școlile sau casele, se poate acumula la niveluri ridicate și poate deveni un risc pentru sănătatea tuturor celor care petrec timp semnificativ în acea clădire. Concentrația de radon în clădiri depinde de:
– conținutul de uraniu și permeabilitatea rocilor și solurilor subiacente;
– traseele disponibile pentru trecerea radonului din sol în clădire;
– materialele de construcție și conținutul lor de radon;
– rata de schimb între aerul din interior și cel exterior, care depinde de construcția clădirii, de obiceiurile de ventilație ale ocupanților și de etanșeitatea clădirii.
Radonul poate intra într-o locuință oriunde găsește o
deschidere în care casa contactează cu solul: fisuri în
podeaua și pereții fundației, rosturi de construcție,
goluri în jurul țevilor de serviciu, stâlpi de susținere,
ferestre, scurgeri de podea, bazine sau cavități din
interiorul pereților.
Există mai multe metode dovedite pentru a reduce radonul într-o clădire. Cel mai folosit are un sistem de conducte de aerisire și un ventilator, care trage radonul de sub casă și îl aerisește în exterior. Acest sistem, cunoscut sub numele de sistem de depresurizare a solului, nu necesită modificări majore la clădire. Sigilarea fisurilor de fundație și a altor deschideri face ca acest tip de sistem să fie mai eficient. Se poate crește fluxul de aer în clădire deschizând ferestrele și folosind ventilatoare și orificii de ventilație pentru a circula aerul. Ventilația naturală în orice tip de clădire nu ar trebui să fie considerată atenuarea radonului, deoarece este doar o strategie temporară de reducere a radonului.
Există mai multe metode dovedite pentru a reduce radonul într-o clădire. Cel mai folosit are un sistem de conducte de aerisire și un ventilator, care trage radonul de sub casă și îl aerisește în exterior. Acest sistem, cunoscut sub numele de sistem de depresurizare a solului, nu necesită modificări majore la clădire. Sigilarea fisurilor de fundație și a altor deschideri face ca acest tip de sistem să fie mai eficient. Se poate crește fluxul de aer în clădire deschizând ferestrele și folosind ventilatoare și orificii de ventilație pentru a circula aerul. Ventilația naturală în orice tip de clădire nu ar trebui să fie considerată atenuarea radonului, deoarece este doar o strategie temporară de reducere a radonului.
Surse relevante:
Canadian Cancer Society: https://cancer.ca/en/cancer-information/reduce-your-risk/know-your-environment/radon#: ~:text=What%20is%20radon%20%E2%80%93%20and%20how,uranium%20in%20rock s%20and%20soil.
World Health Organization: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/radon-and-health
Government of Canada: https://www.canada.ca/en/health-canada/services/health-risks-safety/radiation/radon.htm l
U.S. Centre for Disease Control and Prevention (CDC): https://www.cdc.gov/radon/prevention/index.html
Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Radon
Articol dezvoltat în cadrul proiectului EcoCercetătorii. Proiect implementat în Programul Științescu, dezvoltat de Federaţia Fundaţiile Comunitare din România cu sprijinul Romanian-American Foundation. Fondul Științescu Cluj, gestionat de Fundatia Comunitara Cluj, este finanțat la nivel local de Metro Digital, Emerson și Fundația Bosch România în calitate de parteneri și DataArt Tech România ca sponsor.